Overblog
Editer l'article Suivre ce blog Administration + Créer mon blog
30 décembre 2013 1 30 /12 /décembre /2013 17:34

Bastia, cità di u XIVesimu seculu, cù a so piazza San Niculà, a spassighjata preferita di i so abitanti, u vechju portu, u mercà, u guatellu, a ghjesgia di San Ghjuvà, San Ghjisè , u corsu Paoli, a citadella è tant'altri.

À dilla franca, di a cità ne cunnoscu solu u mo carrughju è quelli vicini ma ciò ch'eu cunnoscu perfettamente, ghjè a mo ghjunta in questa cità di a Corsica ma vi lasciu à un altru narratore chì, sò sicuru, vi cunterà 'ssa storia megliu chè mè.

Venari u 30 d'ottobre 1992

Ghjè oghje chì principia la to storia, a valisgia hè pronta, hà dui cumpartimenti : unu per tè è unu per mè. I to affari sò chjuchi ma piglianu a listessa piazza chè e meie. Ci vole à dilla questa volta a valisgia ùn hà u listessu scopu a facciu per rientre cù tè. Hè ghjunta l'ora : Ghjuvan Dumè mi deve purta à l'aeruportu ma prima andemu à circà Maria Madalè chì face u viaghju cù me, per prufittà à pena di u viaghju ma sopratuttu per accumpagnami è aiutami cù u ciucciu è po rimpiazzerà a to mamma appressu à l'auturità di u to paese. L'addii sò tristi, e ricummandazione d'usu, a paura è l'incirtezza ci facenu lascià a to mamma ed eo.

Eccuci à l'aeruportu duve ci aspetta Me Franceshi chì prufitta di l'uccasione di a nostra partenza per andà in Murelya, picculu paese di u Sri lanka, à vede u so figliulanu. Simu in Parigi aspettemu torna un volu destinazione : Colombo, capitale di u Sri Lanka, un isula cum'è a Corsica, è cum'è a Corsica si chjama " isula di bellezza " u Sri Lanka hè cugnumatu " isula di smiralda ". Simu pronti per dece ore affaticante in aviò. Una mansa di penseri m'impediscenu d'adurmitami.

Sette ore di mane ora lucale : sò duie ore è mezu di matina in Bastia.

Sabatu 31 d'ottobre 1992

Una vittura ci aspetta, un'altru mondu si prisenta à noi, un'altra manera di campà, ancu l'aria pare sfarente. I mo penseri sò sempre listessi, ghjunghjemu ind'è i Poli, Alain è Teresa, sò bravi è ci invitanu à fà cullaziò ind'è elli. Poi andemu à l'osteria INTER-CONTINENTAL duve Teresa ci hà riservatu e camere per u seghjornu, ghjè un bellu locu, in faccia à u mare. Telefunemu à a tradutrice, chì vene à dici chì mancanu parechje pezze in u cartariu.

Accetterà u ghjudice u fattu chì a to mamma ùn sia micca quì ? A tradutrice ci prumette d'occupassi di tuttu st'affare à u più prestu è ci prupone d'andà à vede à u ghjudice per sapè s'ellu serà d'accunsentu per accettà u cartariu senza a presenza materna

A ghjurnata si compie cù un ripastu nant'à a terrazza di l'osteria in faccia à u mare, è pensu !

Dumenica u 1 d'ottobre 1992

I Santi ! In stu paese ùn sò micca festighjati, eccettu per a cumunità francese è i catolichi di l'isula. Avemu decisu cù Maria Madalè di passà a ghjurnata fendu u giru di l'osterie di a cità, e butteghe è altri antiquarii. Teresa ci hà propostu d'andà à a messa cumunità : andemu.

Si passa in una cappella d'un cuventu, simplice ma accugliente, versu à quindici personne assistanu à quella messa. Cum'è hè stranu a situazione : truvassi quì à millaie di chilometri di a nostra casa per andà à a messa di Santi è in più di què una messa chì parla di Francè : un ansciu d'emuzione mi trascore l'anima è mi sentu cum'è purtatu versu à sta cumunione chì u prete c'invita a piglià.

Caru babbu, ghjè a ellu ch'eu pensu in questa stonda, sentu u so sgardu chi si pesa dà u celu nantà me, a vedemi pregà per u ghjudiziu augurale d'un ghjudice nant'u destinu d'un zitellu

Sentu e lacrime chì correnu u longu di e mio buccelle.

Luni u 2 di Nuvembre 1992

U tempu hè magnificu in Colombo ma lu mio core hè tristu, ind'è noi ghjè u ghjornu di di morti è per tumbà a malincunia è passà u tempu andemu in u Liberty Plazza buttegone di a cità . Avemu appuntamentu à meziornu cù Me Franceschi à l'osteria è cusì si cumpie a matina.

Una ghjurnata à trè in Fort Colombo duve i scioppi di l'antiquarii sò tutti appiccicati trà elli è sembrenu ridundà di tili. Possu infine smenticà l'angoscie meie. À u nostru ritornu à l'osteria truvemu un missaghju di a tradutrice, a richjamu è ci dà appuntamentu dumane matina à l'osteria Oberoï per una surpresa. Teresa s’hè occupata di noi è ha riesciutu à utteneci un bellu prezzu per e camere di l'Oberoï.

Dumane matina nanzu à l'apuntamentu riferemu e valisge.

Marti u 3 di Nuvembre 1992

Arritti à sei ore ghjustu u tempu di pigliassi un caffè partimu per l'osteria Oberoï : hè magnificu pare un palazzu mà a surpresa un hè micca a belezza di u locu !

Infine eccula : a tradutrice, surtita da un tassì rossu, cun ella andemu per e strette d'una tamanta cità. Dopu à una mez'ora di strada, à avè francatu un simpaticu paesucciu di piscadori, simu arrivati à un cuventu simu accoglii da una sora, cummencciu à capisce l'urigine di stu viaghju. Ponu une pochi di dumande à a tradutrice, dumande chì fermanu senza risposte, dopu à un intratene cù Sister Dymphna un'altra sora entre in a salla un zitellucciu in li sò bracci : sì TÙ !!

Sì quì cusì chjucu culore cicculata, stemu trà cinque è dece minute inseme per a presentazione. Iè accettu perchè ghjè a furtuna è Diu chì t'anu purtatu nant'à lu mio caminu, ùn si pò passà altrimente. Ti chjami Mohan, hè un bellu nome, pare ch'un diu indianu si chjama cusì, ùn aghju ritenutu chì a finezza di lu to visu.

Una preghera in cappella di u cunventu, i pienti mi stringhjenu a gola è lu mio core hè impennu di gioia, u ritornu in a capitale ùn hè micca triste. A ghjurnata si passa à u telefunu per annunzià a to ghjunta, poi spassighjemu in e strade cù Maria Madalè. Avemu decisu ch'ella si chjamerà "Tatiman" ma in fin' di contu a chjamerai cum'è tù voli !

Mercuri u 4 di nuvenbre

Un tassì ci porta à ott'ore è mezu di mane versu u 600 SHEPERD COUVENT à Nayaka-Kanda Hendala Road, torna un viaghju di quaranta minute. Quì, nant'una terrazza, t'aspettemu. Eccuti accumpagnatu di una sora, femu cunniscenze, ti ditagliu, ti rimiru, sì davveru un bellu cininu, ti parlu è tandu mi pare chì mi capisci. Micca puppatoghju ùn ai micca fame.

Ondeci ore a visita hè cumpia ripartimu di u cuventu per andà ind'è Teresa è Alanu, chì ci aspettanu impazientemente, per dalli l'ultime nutizie di tè.

Avemu cummenciatu à fà e fotò è u dopu mezziornu andemu à cumprà e cose in u Liberty Plazza. Compru parechji affari per l'altri zitelli di u cuventu. Aspettemu à Me Franceschi ch'hè rientrata di Murelya.

Ghjovi u 5 di nuvembre 1992

Me Franceschi hè rientrata tardu eri sera è ci hà cuntatu u so seghjornu, pare chì l'accogliu ch'ella hà ricevutu era festosu.

Sta mane ci accumpagna à u cunventu. Listessa prisentazione ch'eri Me Franceshi face cunniscenze cun tè, trova chì mi ricunnosce digià è effettivamente pare chì m'aspettavi. Ridi è mi sembra chì cummenti ciò ch’è no dimu. Pigliendu qualche foto di tè per a to mamma ci semu avvisti ch'ellu c'era un coppiu d'olandesi cù un ciucciu.

Ritornu in Colombo, cullaziò in risturante chinese in faccia à l'osteria Oberoï, dopu vultemu à u Fort Colombo per passà u tempu, ùn mi possu piantà di pensà à u ghjudice .

Me Franceschi sta sera c'invita à manghjà in u Meridien, è quì dinù a cunversazione gira nant'à tè.

Mercuri 6 di Nuvembre 1992

Un tassì per u cunventu è cummencia u rituale, oghje pigli u puppatoghju è t'addurmenti, tandu cù Maria Madalè pruvemu à svegliati : impussibile, voli dorme. Me Franceschi ci raghjunghje cù vittura è vitturinu, per u dopu meziornu serà spassighjata.

Andemu in Mount Lavinia paese magnificu à sei chilometri di Colombo l'osteria hè stupende è ghjè per stu locu ch’è no femu cullaziò, in faccia à u mare, induve si vede tutta a piaghja sin'à a capitale. U ripastu hè deliziosu, granciu, gambarelli è altri crustacei. A scuperta d'un zoo ci piglia guasgi tutta a ghjurnata. E strelizie regine culori di focu, u lione maestose cù a chjoma di brasgia, a pantera è u sò pellame negru ebanu, l'immensa giraffa , l'elefante impunente è nobile, c'hè di tuttu, i penseri mi venenu in capu è tu chì fai ? Cumu hè a to mamma chì t'aspetta in Bastia è chì, sò sicuru, s'inchieta di l'incertezza di a situazione.

Languiscu iè, eccu languiscu !

Sabbatu 7 di Nuvembre

Ottu ghjorni chì simu in Colombo, sta mane ùn c'hè visita, sò auturizate tutti i ghjorni eccettu u sabbatu è a dumenica, sò e lege di u cuventu. Me Franceschi deve fà e corse in u Liberty Plazza, andemu dunque tutti i trè à cumprà scarpi, maglie, joggings, per u so figliulanu. Sta donna hè furmidevule. Poi avemu appuntamentu cù i Poli à manghjà in u Meridien, devu ancu taglià i capelli à a figliulluccia di u cucinaru.

A ghjurnata si passa in furia, u ghjudice accetta a prucurazione internaziunale infine un sullevu, mà manca un certificatu medicu à u cartariu. Un parapiglia è teni in Sri Lanka, telefuneghju subitu in Corsica per avè stu ducumentu u prestu pussibile. N'aghju una techja ! l'affare ùn ne finisce più !

Me Franceschi parte in parigi dumane cù e foto di u cininu ch'avemu fattu à u cunventu permetteranu à a to famiglia !

Dumenica 8 Di Nuvembre 1992

Ci svegliemu à cinque ore di mane, avemu appighjunti vittura è vitturinu per andà sin'à Candy, prufittemu di a to assenza per fà i turisti.

Prima tappa un ortu di spezie, femu cunniscenze cù tutte e piante di stu bellu paese. Oghje amprgu u caccaò, grossu granu à l'aspettu d'una noce, u zenzeru, u peveru, u cuminu, u cardamone, a cannella è tant'altri . À u ritornu di u nostru giru u guidu ci sfilinga di tutti l'oglii di frutti, cusì ripartimu imbalsamati di millaie di prufumi.

Seconda tappa sempre in Candy centu è vinti di Colombo, cità santa, u tempiu di u dente di Bouddha meriteghja una cansata per fà cullaziò nant'à l'alture d'un risturante di a cità.

Terza tappa visita d'un secondu ortu ma botanicu questa volta, d'una manufattura di tappetti è un'altra di ghjuvelli.

Vultemu in Colombo, u vitturinu c'invita à piglia u tè ind'è ellu, a so moglia seguiteghja i corsi di spigliatura, li ampargu duie cuticagne.

Sò dece ore di sera simu à l'osteria stanchi ma felici.

Luni 9 di Nuvembre

Infine u cuventu ! Ci manchi digià, eranu longhi i dui ghjorni senza tè. Ci ricunnosci, millaie di rise.

A tradutrice ci ampara chì l'avucatu passerà à l'osteria dopu meziornu. U ripastu hè bundante ci permette di tastà tutte e specialità lucale. Dumane l'avucatu saperà a data di u ghjudiziu. O signore fate ch'ella sia u più prestu pussibile, poca angoscia no ?! Chì speremu parte u Sabbatu 21.

Ci anu fattu a prumessa chì tuttu serà fattu in trè settimane.

U dopu meziornu si passa pianu pianu, tristamente. L'aspettenza diventa impatibile ; ma ghjè a cundizione per infine ripurtati cù me in Corsica.

Luni u 9 di Nuvembre 1992 (Bastia)

Face notte sò versu à nove ore di sera pensu à tè, u to babbu, à Tatiman, aghju u laziu di stringhjeti, d'avè ti accant'à me. Sò digià chì da qui à pocu serai cù mè in sta casa chì divinterà toia, cù a famiglia è sopratuttu u to babbone chì t'aspetta impazientemente cù tuttu l'amore di u mondu .

Mezanotte sona u telefunu, ghjè Me Franceschi, mi dumanda d'aspettà la davant'à ind'è noi per dami infine e fotò di u mo figliolu. Ghjunghje, mi dà una spoglia, pienghjemu è ridimu à tempu, a lasciu, pigliu u colla è falla, sentu a mio manu trimà nanzu di sorte a prima fotò.

Ti scopru, piengu, ripiengu è ti tengu digià caru, apru a porta di l'apartimentu è subitu subitu u to babbone è e to mammone si precipiteghjanu nant'à me per scopreti pezzucciu di cicculata è si mettenu tutti a pienghje di gioia.

A notte fù dolce, aghju guardatu a fotò contru à mè aspettendu u megliu.

Marti u 10 di Nuvembre Sri Lanka

Cummenccia l'angoscia a matina : gattiva ghjurnata, a strada di u cuventu mi pare più longu chì d'ordine per furtuna sì quì. À meziornu chjamu a tradutrice eccu u ghjudice hà dettu chì u marti 24 di Nuvembre serà a data di a tribunalata puderemu rientre u sabbatu 28. U telefonu annunzia a nutizia in Bastia, imaginu l'angoscia di a to mamma chì c'aspetta in casa. Ùn c'hè nunda à fa per avanzà a data, simu dilusi Tatiman ed eo, ma chì fà ? Strascinemu tutta a ghjurnata pruvendu à smenticà ...

Mercuri 11 di Nuvembre

Oghje anderemu à fà u giru di e butteche, à u cuventu ùn ci ai mancu guardatu cum'è s’è t'avii a zerga per u ritardu à ritruvà a to casa nova è a to mamma, dormi, dormi è dormi sempre.

À a fine di a ghjurnata un scontru cù a tradutrice ci tuffà in l'angoscia, perchè u certificatu ghjuntu per fax ùn hè micca valevule, ci vole ch'ellu sia in inglia.

Signore fate chì tutti st'affari sianu mandati in a valisgia diplumatica di u sabbatu 21. Femu cena ind'è u primu diplumatu dopu l'ambasciadore, a serata passa prestu.

Ghjovi u 12 di Nuvembre

Avà a strada di u cuventu ci pare più corta, oghje tempurale face freddu a visita ùn si ferà nantu à a terrazza ma nentru u presepiu di u cunventu, site numarosi in quelli picculi letti à aspettà i vostri eventuali parenti mà solu quatru di voi anu a furtuna d'avè a presenza d'un coppiu accantu a elli.

Chì distinu t'hà messu in le mio mani è perchè tù è micca un’altru ? È purtante sì tù u me preferitu, sì u più bellu di tuttu u presepiu.

Ci femu un spuntinu in camera di l'osteria, è andemu à visità u museu sott'à u tempurale.

Per rientre avemu aspettatu u " tuk tuk " una mez'ora.

Eccuci à l'osteria è c'hè un missaghju di a tradutrice : avemu un’appuntamentu à nove ore dumane matina cù u cummissiunariu .

Ùn ti videremu micca durante trè ghjorni.

Venari u 13 di Nuvembre

Simu sott'a u tempurale ghjè nurmale : pare chì un ciclonu chì vene da u Bengladesh ghjunghje versu à u Sri Lanka, ùn ci mancava più chè què !

Sò nove ore è a tradutrice ùn hè mancu ghjunta, sbarca à nove ore è quartu è partimu à vede à u cummissiunariu chì seria listessa affare chì a DDASS francese.

Infine ci simu ghjè una donna chì ci pone dumande è dumande nant'à a l'identità, a vittura, a banca, u risparu è tant'altri sughjetti.

U locu hè grande, triste è bruttu.

Ancu tù Mohan sì passatu eri per st'uffiziu, Tatiman chì hè citata nant'à a prucurazione firma anch'ella u cartariu infine cumplettu è accettatu.

Mi dumandanu d'esse u cumpare d'un zitellu: dicu di sì. Vultemu à l'osteria è triste, piove tandu ci femu una sunnata è dopu ci femu un giru.

Un culpacciu per noi : u certificatu medicu ùn ghjungerà micca dumane, ci ferma a preghera, hà esse longa a nuttata.

Sabatu u 14 di Nuvembre

L'osteria diventa pianu pianu si trasforma in casuccia ci calemu pocu à pocu.

Simu andati a pruminassi, à u Fort Colombo avemu fattu a visita d'un Emporium è d'un antiquariu di u carrughju.

Sempre listessi penseri è incertezza quandu si parla di tè, u curriere di Corsica hè ghjuntu da a valisgia diplumatica : e fotò di a to mamma sò stupende, viderai cum'è ella hè bella. Languiscu aghju i nostri amichi ci anu invitatu à fà cena.

Sò dec’ore di sera, vultemu in osteria, dumane hè dumenica è a settimana hè cumpia.

Dumenica 15 di Nuvembre.

Oghje face bellu tempu, infine hè vultatu lu solu, hè più allegru, semu surtiti versu à dec’ore : avemu decisu di fà a spassighjata preferita di i Sri Lankesi : Gall Face c'hè à pena di mondu un picculu ventu ci permette di tene u calore. Facenu trè ghjorni ch'ùn ti vecu è digià languiscu faci parte di u cutidianu.

Sta sera femu torna un spuntinu, ùn avemu micca u laziu d'andà in risturante.

Dumane infine u ritornu à u cunventu.

Luni 16 di Nuvembre

Sò sei ore dopu meziornu è dapoi nove ore di mane chì simu partutu di l'osteria, à ott'ore è quartu u vitturinu ùn era micca quì, un'ora più tardu ùn hè mancu quì cumminciemu à inchietaci Teresa ci face chjamà à u telefonu di l'osteria : u vitturinu hè bluccatu in cità è ùn puderà micca vene. Infatti c'hè statu un attentatu : una bomba hà schiatatu vicinu à l'osteria, aghju intesu u rimore è cridia, sunniendu ch'era ind'è me, in Corsica. Simu ghjuntu à u cunventu à pedi perchè a vittura hè cascata in panna, gattiva ghjurnata.

Tù sì quì, capisci tuttu chì ti spiegu a situazione è ùn finiscemu micca di parlà, trovu chì sì simpaticu oghje, vultemu ind'è Teresa casticati per via di a vitturaccia.

Vultemu in osteria in "tuk tuk" stanchi ma quantuque felici di a nostra ghjurnata. L'aviamu aspettatu 'ssu luni, quatru ghjorni senza vedeti, hè statu longu u tempu.

Marti u 17 di nuvembre.

Nove ore menu un quartu hè torna assente u vitturinu, n'aghju una techja.

Nove ore hè ghjuntu dice ch'ellu era in l’ingorgu, seremu in ritardu

Dec’ore menu vinti simu à u cunventu, sì quì à aspettà in i bracci di l'australiana, oghje sì azzezu mughji pienghji, ma pigli u to puppatoghju sanu. Ùn sò micca ciò ch'ella si passa ùn sò micca in u listessu età chì d'ordine ùn aghju micca u murale. Passemu per UTA per piglià i biglietti per vultà in Bastia. Circhemu in cità u cufinu chì ti purterà in Corsica, ùn ci la femu.

Mi sentu male, aghju a pena in capu è u crescicore. In fondu sentu chì qualcosa ùn và micca, l'angoscia l'aspettenza diventa di più in più impatibile. Vultemu à l'osteria, m'accuru. Infine una ghjurnata di cumpia.

Mercuri 18 di nuvembre.

Avemu bellu tempu andemu à u cunventu, tuttu và bè oghje, aghju pigliatu dui medici, mi sentu megliu, invece tù ùn sì micca tranquillu pienghji, movi, pare chì sì capricciosu, ùn ci videremu micca dumane. Dopu meziornu avemu truvatu u cufinu eccu hè in osteria ùn manca più chè tè.

Ghjovi u 19 di nuvembre.

Un missaghju di a tradutrice m'ampara chì dumane matina devu andà ind'è u cummissiunariu per ritirà a prucurazione cù u mo passaportu, per falla legalizà à u tribunale. U mo sangue hè in bullore, u mo core hè spartu è u murale chì falla, mi sentu stranu, una sperienza in più. Tuttu meriteghja d'esse vissutu. L'olandesi anu u so cininu, sò felici, speru ch'averemu listessa allegria ind'è noi.

Aghju bisognu di e fotocopie di u passaportu, ùn ne possu più sò stancu, un colpu di telefonu di a to mamma mi rinforza à pena à so chì simu aspettati.

Venari u 20 di Nuvembre.

Sta mane a tradutrice ùn hè micca à l'appuntamentu, cummencia l'angoscia.

Hhjunghje infine dopu avè aspettatu una mez'ora, c'hè digia à pena di mondu in u lucale di u cummissiunariu, ci sò qualchì parente ch'aspettanu u dirittu per pudè aduttà. A tradutrice riesce à parlà cù a cummissiunaria, chì hà accettatu ch'eu riterghi l'uriginale di a prucurazione di u cartariu contra u mo passaportu : innò basterà a fotocopia !

Eccuci in un altru lucale s'eu pagu di più anderà più prestu, tandu pagu, un curriere ripurterà a prucurazione ripagu torna è sò infine liberu. Vultatu in osteria sfinitu, mi chjinu è m'addurmentu. U svegliu si face cù i penseri è l'angoscia sempiterna, mi pare chì tuttu hè pussibile in stu paese. Quandu c'hè a muneta ...

Sabbatu 21 di Nuvembre

Trè settimane in Colombo hè longu. Durante a cullaziò u curriere di l'ambasciada ghjunghje, i ducumenti tant'aspettati sò quì !

Trippa ! Ùn sò validati da l'affari stranieri ! Tandu tuttu si sprufunda per mè !

Un'impressione strana mi piglia, sò cum'è prigiuneru d'un'incertezza, d'una impussibilità d'agisce, sò persu, solu, malgratu l'amichi è Maria madalè, scumbattu à l'internu. Di ritornu in osteria chjamu à a Corsica, à to mamma ùn capisce micca ciò chì s'hè passatu.

Ùn ci ferma chè a preghera tandu preghemu, ma per me ùn basta, tandu mi lampu nant'à u Lexomil, pare ch'aiuta. Sò mezanotte u to cufinu hè quì, viotu a spera ci ferma a spera. Tuttu stu tempu passatu in quella cità per nunda, ùn hè micca pussibile. Ci vole ch'ella funziunessi appressu tuttu stu ghjudice hè un omu duttatu di sentimenti.

Dumenica 22 di Nuvembre

Oghje ai ghjustu dui mesi, chjameraghju què un "moisniversaire ".

Anderemu à a messa ghjè un cunfortu, cuminicheghju pensendu à tè, pensendu à lu mio babbu, torna e lacrime sempre listessa emuzione. A to mamma hà telefunatu dopu meziornu hà capitu u mio mal'esse sente la mi face prò è à tempu mi rende triste hè longu troppu longu. A strada ch'avemu fatta inseme in Bastia per ghjunghje fin'à tè era greva, quella ch'eu cuntinueghju quì hè pisente muralamente. Ne puderaghju sorte ? Perchè ùn pudemu micca parte inseme raghjunghje quella chì ci aspetta. Ch'ella ghjunghjessi subitu, a vita à trè, cù e so gioie è le so pene ma ch'ella ghjunghjessi à trè.

Luni 23 di Nuvembre

Di ritornu à u cummissiunariu per ripurtà a prucurazione arrighjistrata, aghjunghje a fotò di a to mamma validata da u nutariu è in più di què i certificati medici, è pruvà à toglie l'inchiesta psiculogica chì parla di a Tailanda perchè a tradutrice pensa ch'ùn hè micca bonu per u cartariu. Ghjunta quassù, piglia u cartariu, u leghje è aspettu fendu mottu di fighjà a copia. Parvene à dammi u ducumentu à l'appiattu. Hè fattu, ci hà pinsatu ancu à què.

Dumane serà u ghjornu fatadicu è dumane mi pare vicinu è luntanu. Aghju l'impressione d'esse chjosu, a mo testa hè pronte à schiattà. Avemu appuntamentu cù l'avucatu, m'hà da dì l'ultime cose da dì è da fà. Aspettu ... u tempurale di fine di mussone ricumencie.

Marti u 24 di Nuvembre

Partimu per u cunventu, una sora ti porta, eccuti, tuttu di biancu vestutu, una camisgia ricamata è una cuffa di lana. U cufinu ch'avemu purtatu cù noi ti serve di rifugiu, parlemu inseme è sentu chì capisci l'impurtanza di sta ghjurnata, a sentu. A sora parte cù noi in vittura u to cufinu nant'à i so ghjinochji è quelli di Maria Madalè. Dormi ...

A to mamma biulogica mi guarda, fighjendu tutti i gesti ch'avemu l'unu per l'altru.

Nove ore : passemu ind'è u ghjudice, st'ommu chì tene a to sorte, ùn mi pare tantu simpaticu, ghjurgu nant'à a Bibbia di dì a verità, l'avucatu mi dumanda u mio età, u mio mistiere, l'indirizzu. Sentu e mio ghjambe incurdate è attrunchjate chì supportanu incù pena, u pese di u me corpu. U visu di u ghjudice davant'à me hè cutratu.

Ghjè nò, ùn serai micca u mio figliolu.

Un ghjalume corre trà i mio membri, u ghjudice pretestu u mio età, u fattu chì a to mamma ùn pò micca piglià l'aviò t'impediscerà di viaghjà, ùn sò chè fole. Cumu hè chì a vita d'un zitellucciu pò tene in parechju raghjunamentu ?!!

Aghju u caldu, ùn vecu più chè tè, sott'à lu mio sguardu.

Hè finita l'affare, chjudimu tuttu, ghjè una bugia ! Diu ùn hà micca vulsutu è mancu u ghjudice.

Ùn hè ch'un omu, baulu, gattivu, aspru.

Ma Diu... Perchè ? È po, esiste ? Infine, sò cum'è staccatu di tutta sta ghjente in giru à me, nant'à u visu di Tatiman si pò leghje a stupefazione, a sora ùn ci crede, pensava chì seria di sì. L'avucatu mi prumette di parlà à u ghjudice dumane matina. Possu fà a chjama. U to destinu Mohan hà dipesu di l'umore d'un omu, cum'è ghjè scherzosu è affanante, à a surtita di u tribunale ùn vogliu micca ch’è tu sipii raghjuntu à u cuventu in u cufinu chì era previstu cum'è essendu u to rifughju per rientre cù me in Bastia.

Hè sicuru avà chì a terra ùn pò esse in pace, in giru à bravi omi, à chì hà ghjuvatu tutte st'ore passate in chjesa à cumunicassi, ùn credu più.

I populi si straccianu : ch'elli si straccinu

I zitelli sò abbandunati : Ch'elli firmessinu soli

L'omi morenu di fame : Ch'elli morghinu di fame.

À parte d'oghje l'egoisimu ferà parte di a mo vita. Vultatu in osteria chjamu in Bastia quassù sò cinque ore di mane a suneria ùn hè stata longa, a to mamma aspetta ùn ci la facciu ma ci vole à falla è sentu cù a so voce l'emuzione è u disingannu mischiati cum'è mi piacerebbe esse quassù è sparte sta stonda cun ella. Simu dui oramai è a tengu cara ancu di più.

Un colpu di filu di Bastia m'ampara chì si pò pruvà qualcosà cù un altru ghjudice ci vole à scumbatte per riparte cù 'ssu ciucciu.

Ne avaraghju a forza ? .....

In osteria a tradutrice mi ridumanda soldi per u cuventu, hè finita l'affare ! Più nunda ! Tuttu u mondu pò crepà mi n'impippu.

Teresa hà un'idea, cunnosce u cumandante di a pulizza : pò fà qualcosa s'e l'argumenti di u ghjudice ùn sò micca valevile è contra à lege.

Secondu à u ghjudice pare chì a to mamma hè paralizata perchè nant'à a fotò porta u pantalone è s'appoghje nant'à una cumoda, st'omu tontu, hà lampatu bugie nant'à noi, l'odiu è m'incresce d'ùn pudè lampà lu in faccia tutta mo rabbia è u schifu ch'ellu m'inspira.

U telefunu ùn si pianta micca, ognunu prova à aiutaci.

Forse chì l'affare ùn hè micca compia.

Mercuri 25 di Nuvembre

Sò ott'ore di mane, u lettu di sta camera d'osteria mi pare un agrottu.

Aspettemu, incerti, un colpu di telefonu di a tradutrice è quellu di Teresa cù sperenza.

Mi sente vene u crescicore tandu ùn manghju micca à meziornu, sentu riminicà l'avenimenti d'eri in capu meiu è mi pare d'esse davant'à una murata sfranchevule. Infine a chjame di Teresa annunzia chì u cummissariu hà vistu u cartariu mà micca u contu resu di u ghjudice, d'altri avucati li anu dettu chì, vistu a severità di u ghjudice, ùn vultera nant'à a so decisione, ma mi dice ch'ellu hà da seguità u cartariu, cusì puderaghju fà appellu. Un'appellu vale à dì ch'ellu ci vole à aspettà un mese è in listessa incertezza di riesciuta, ghjè un risicu, chì fà ?

In quest'isula tuttu hè incertezza.

A spera si n'hè andata l'angoscia dinù è sò pigliatu da un novu sintimu : l'inerzia, l'impussibilità d'agisce, chì fà ?

À a fine di a ghjurnata chjama a tradutrice pare chì l'avucatu hà vistu u ghjudice, ùn vulterà micca nant'à u so ghjudiziu.

Andemu ind'è l'amichi, parlemu, cunnoscenu l'avucatu di u Presidente di a Republica Sri Lankese è un ministru, pruveranu à fà qualcosa. Ci devu crede ?

Pensu à a to mamma chì aspetta, à i mio cani, à la mio casa, i m'amichi chùn m'anu datu ne segnu di vita nè chjamatu per rassicurami, è torna una volta i scusu forse ùn anu micca osatu.

Per sabbatu l'affare risicheghja d'esse troppu cortu, ma s'eu mi ne stò una settimana in più ci serà di più furtuna ch'eu ti purtessi cù me, tandu fermu quì. Pruveraghju sta liccia ùn m'agranffiu tantu à questa idea, aghju a paura d'esse dilusu. Chjamemu u cunventu è a sora tenerà Mohan per mè durante qualchi ghjorni.

Possu ancu vene à vedeti mà ùn possu, in fondu sò firmatu sempre nant'à stu fiascu, s'eu ti rivecu aghju da abituà mi à pena di più a tè, tandu cum'è puderaghju separà mi di tè, ci vole à aspettà.

U to visu hè sempre quì, più chè nanzu mi pare. A Corsica chjama à u telefonu a to mamma cù a voce tremenda ch'induvineghju, mi dice di pruvà una settimana in più, tandu fermu in stu paese. Màa ghjè solu dumane ch’è saperemu s'ellu si puderà fà qualcosa.

Ghjovi u 26 di Nuvembre

Avemu un bellu tempu, cunnosce a felicità è i guai, m'avvizzeraghju à a t'assenza. Tutt'ognunu quì hè mubilisatu per fà avanzà l'affare è a strada ùn ne finisce più. Si parla si riflette tuttu pò accade quì. Ind'è Teresa hà chjamatu a sora, chì vulerà ?

A chjamemu, vole nutizie, è tene Mohan per mè, prega, è imprega chì a sorte sia felice.

Venari u 27 di Nuvembre.

Dui ghjorni è sarà ùn mese ch’è simu in Colombo, pare ch'ellu fussi ùn eternità. Avemu smenticatu chì i nostri ducumenti spiranu u 30, ci vole à dumandà una prulungazione di seghjornu : ghjè a Corsica, duvemu andà à l'ambasciada di Francia .

Dopu, una cunniscenza ci prupone i so servizii, eccuci partuti per s'indirizzu novu : u primu cunsigliere di u Presidente Sri Lankese, chì hè avucatu anch'ellu, avemu appuntamentu dopu meziornu cù sta persona.

S'ellu accetta u cartariu, simu furtunati.

Quì ci sò e lege, in u Sri Lanka chì nimu ùn rispette.

Avemu appuntamentu dumane matina à ott'ore è mezzu ind'è l'avucatu.

Sabbatu 28 di Nuvembre

Oghje tuttu si pò finisce o ricumincià, passemu duie ore a discutà cù l'avucatu nant'à u cartariu. Infine ci dice ch'ellu hè bonnu è chì a me sfurtuna hè stata di cascà nant'à u più scemu ghjudice di a cità.

Tutt'ognunu hè mubilisatu in l'ambasciada avemu appuntamentu à sei ore di sera per sapè s'ellu si pò fà qualcosa.

Tù, Mohan sì à centu lochi d'imaginà ciò ch'ellu si passa.

Partimu, eccuci in vittura una chì seguiteghja l'altra cum'è in un filmu ... franchemu i paesi alluntanendusi di Colombo. Averaghju tuttu pruvatu, speru.

Dopu à ore sane di discussione cù un altru ghjudice è l'avucatu.Teresa è Alanu ci avianu accumpagnati pè testimunià chì a to mamma ùn hè micca svantaghjata, prublema di a fotò duve ella s'appoghje nant'à una cumoda.

Ùn c'hè una raghjone valevule chì ghjustificheghja u ricusu.

Possu cunsiderà oramai chì seraghju u to babbu !

Dumenica u 29 di Nuvembre .

Un mese fà eramu partutu di Bastia. Mi dumandanu di priparà i ducumenti in francese, di traduceli è di falli stampà dà l'ambasciada. U spiritu hè in altrò, spartu trà a casa in Bastia è u cunventu di Colombo.

Luni u 30 di nuvembre.

Eccu ! I ducumenti sò ghjunti ind'è l'avucatu ma ùn trova micca a copia di u primu ghjudiziu, hè un elementu impurtante di u cartariu.

Dumane matina s'occuperà d’andà in tribunale à ricuperà a copia è trasmettela à u secondu ghjudice, tandu saperemu.

Marti u 1 di Dicembre.

Aspittemu una rispostu di u ghjudice, a copia di u primu ghjudiziu ùn anu pussutu fà si, serà per dumane. S'ellu ci vole à vultà per tè, vulteraghju, ma s’è tù mi deve esse datu ch'ella sia fatta. Avemu pigliati i biglietti d'aviò per u sabbatu 28 di Dicembre, sè tuttu si passa bè seremu in casa per natale.

Mercuri u 2 di Dicembre.

Versu à sei ore di sera un colpu di telefunu ci dice chì u ghjudice ci accuglierà. Dopu à un intervista assai longa ci dice chì u tempu serà troppu cortu per studià i prublemi di u cartariu è in più di què u tribunale hè in vacanze à partesi da u 10 di dicembre. Ci vulerà ch'eu riturnessi in stu paese. Aghju a prumessa chì serà tè, ùn vulteraghju micca per un’altru.

Eccu ùn anderai micca in Corsica sta volta.

Di ritornu in osteria sortu di a valisgia i vestiti ch'aviu purtatu per tè, chì dumande anderemu à vedeti è ne prufiteraghju per pruvali, in un mese averai ingrandatu ci vulerà scambialli. Sò deci ghjorni ch'ùn ti vecu ai scambiatu.

Eccu una parte di a to storia chì si compia : cinque settimane in Colombo ghjè duru, mà aghju resistitu.

Venari u 4 di Dicembre.

Ghjè a vigilia di a partenza, andemu à u cuventu per l'ultima volta, ai scambiatu, ricunnosci a ghjente è seguiti di l'ochji tutti i gesti, pigliemu l'ultime fotò è vene u tempu di lasciassi. À prestu o Mohan, Petru-Francescu, ci videremu di ghjennaghju, spergu.

Sta sera avemu appuntamentu cù u ghjudice per firmà i ducumenti chi li daranu i mo puderi, nanzu, andemu à circà l'avucatu.

L'intratenu ùn hà duratu tantu, u ghjudice hà prumessu chì tuttu anderà per u megliu, u credu perchè chì mi pare onestu è pò ùn aghju micca a scelta.

Sabbatu u 5 Di dicembre

Ghjè u ghjornu di a partenza, sò felice ma ti lasciu, avemu torna appuntamentu ind'è l'avucatu, firmu i ducumenti è a prucurazione per u ghjudice, mi dice ch'ellu mi viderà frà pocu, ci credu. Eccuci partuti in l'aeruportu, un diplumaticu hè ghjuntu per aiutaci à l'imbarcu.

Infatti ci permette di cansà a fila d'aspittera. Durante u caminu simu passati accant'à u cuventu, mi sentia male sapiendu ch'eu ti lasciava.

Dumenica u 6 di Dicembre

Roissy è à trè ore dopu meziornu imbarcu destinazione : Bastia.

Infine, versu a cinque ore, sò in casa, mi sentu megliu, mi pare d’esse sbarcatu d'un altru mondu ma pensu chì st'aventura a si meritia d'esse vissuta.

Luni u 14 di Dicembre.

Una settimana s'hè compia è ùn ci piantemu di fà sviluppà e fotò. À u travagliu tutti mi dumandanu spiecazoni, è u tempu hè passatu parlendu di tè, ti cercu è pensu à ciò ch’è tù fai in u Good Shepherd Convent. A to mamma chì ti cunnosce megliu di pettu a u mio racontu, vole sapene di più è aspetta a to ghjunta. Hè luntanu u mese di Ghjennaghju, chì pazienza chì ci vole à avè !

Simu impazienti di vedeti.

Luni u 21 di dicembre

Un’altra settimana, aghju avutu di e to nutizie à u telefonu : Teresa hè andata à vedeti à u cunventu.Priparemu natale è aviamu decisu d'ùn fà nunda, ma avemu scambiatu di parè. L'abetu hè prontu, magnificu, cù e so palle di culori è e so lumerelle chì cinnuleghjanu.

U presepiu, ch'aghju cumpratu in Colombo, l'avemu messu in u nichju di l'entrachju cù a marmuzza è a falsa neve. C'hè guasgi tuttu : manchi tù ...

Cum'è s'ellu ùn c'era Ghjesù in u presepiu.

Ùn ci arrivu più à preghà, pensu à tè ghjè què a pio preghera.

Luni u 28 di Dicembre

Natale hè passatu, era una festa in famiglia mà mancava tù. Mi ricordu di e parolle di a to mamma chì truvava chì ghjera un natale per un ciucciu, iè, avia a ragiò, a casa sentia u zitellucciu ancu s'ùn ci sì.

Una famiglia aspetta à millaie di chilometri è à millaie di chilometri un zitellu ùn sà micca ch'ellu hè aspettatu è digià tant'amatu.

Luni u 4 di Ghjennaghju

Eccu simu in u 1993 torna un annu di compiu, è chì annu ! Per noi chì n'avemu passatu più di a metà à pensà, parlà, subì, smenticà, sceglie, agisce per ghjunghje ne à un viaghju in u Sri Lanka chì s'hè avvistu sfruttuosu. Chì dilusione, chì angoscia ! Infine si sò piantati i penseri è tuttu va per u megliu.

Ma t'aghju vistu per a prima volta in u 1992 è ùn puderaghju mai smenticallu. I sempiterni voti ùn anu mancati è tutti ci anu auguratu a to ghjunta.

Sò bravi ma aghju l'impressione di sorte di malatia è d'esse à u riposu per cunguariscenza.

Sò à queste stonde chì vedimu a ghjente chì ci tene caru è quelli chì piglianu stu statu cum'è un'affare qualunque.

Cum'è s’è tù pudia esse qualunque, ti cunnoscu eu, ti tengu caru è a sò prupiu bè tuttu ciò chì raprisenti.

Luni 11 di ghjennaghju.

Digià a metà di u mese è stemu senza risposta, vulerebbe chì u tempu si piantessi ò ch'ellu passessi più prestu, ma ùn possu cumandà u tempu è ùn possu gueri cumandà altr'affari .

Un sentimentu nove mi piglia : sò spartu trà a certezza è l'incertezza, mi face ciamballà d'una parte è d'altra ciò chì mi dà l'occasione d'esse o d'ùn esse; di crede o d'ùn crede, è a parolla "crede " mi face pensà à Diu ch'aghju pregatu tante volte in Colombo un Diu ch'ùn vogliu più pensà, perchè aghju a paura, paura di palisà chì durante una stonda aghju dubbitu dopu à a tribunalata. Ma ùn pudia crede altrimente, l'impressione di sbandonu hè atroce.

Ghjè l'impressione ch'aghju avutu in Colombo, tandu adupru a pulitica di u struzzu, aspettu .

Luni u 18 di Ghjennaghju

Un'altra settimana s'hè compia è ùn hè accadutu nunda, quandu scrivu 'sse pagine mi dumandu : luni prossimu seraghju sempre in Bastia o in Colombo ? Mi pare certe volte d’avè vissutu un'aventura, un filmu ma quandu ci pensu mi dumandu sè, sapiendu ciò chì m'aspettava, seria partutu ?

Ma tù eri quassù ...

Mercuri u 20 di Ghjennaghju.

Sò quattr'ore menu dece di mane è sò digià svegliatu trovu l'affare stranu cum'è s'ellu era una cuincidenza, iè ghjè un avvedimentu chì à quatr'ore sona u telefonu, Teresa ci mughja, allegra, chì sì nostru, hè fattu. Porti guasgi u nostru nome, sì u nostru figliolu. Ùn pudemu più riaddurmiassi è cumincciemu à fà parechji prugetti, u viaghju, a to camera, i to ghjoculi chì sò digià quì e valisgie, i panni ch'ellu ti ci vulerà per ghjunghje in Corsica u nostru paese chì serà u toiu.

Avà devu riparte à circà ti quassù à u Good Shepherd Convent vulteraghju in Colombo duve aghju passatu cinque settimane d'angoscie, d'addisperu è d'incertezza. Cummu puderaghju affrunttà le una seconda volta?

Questa volta serai nostru è spergu chì tuttu si passerà bè. Maria Madalè ùn pò micca parte cù me tandu anderaghju cù zia Huguette u 29 di ghjennaghju è cuincidenza, ripartimu un 29 cum'è quandu eramu partutu d'ottobre, bon auguru ? Forse. Ùn la sò.

Luni u 26 di Ghjennaghju

Eri avemu trasfurmatu l'apartimentu per pudè fatti una piazza è riceve u to mubigliariu rilisemu ch'ellu ci serà un scambiu, è chì scambiu !

Avemu devutu corre appressu à butteghe per mette da parte tuttu ciò chi ti ci vole : landò, lettu, sterilizadore, assediu per a vittura, è tuttu ciò chi rende a vita d'un cininu più faciule. Chì gioia di sceglie tutta sta roba !

U 29 di ghjennaghju mi ricunnoscerai ???

Venari u 29 di Ghjennaghju.

Cinque ore di sera, partimu per Colombo, infine, hè ghjunta l'ora. A storia hè a listessa chì a prima volta, Bastia - Orly -Roissy - Colombo. Avà avemu scullatu è andemu versu tè, ti rendi contu ?

Sabbatu u 30 di Ghjennaghju.

Sò sett'ore è mezu in Colombo è trè ore di mane in Bastia, u viaghju hè statu longu, impussibile di dorme, Alanu ci aspetta à l'aeruportu. Partimu in casa soia, à ondec'ore avemu appuntamentu ind'è l'avucatu : tuttu ricumencia, mi dice chì u ghjudice à firmatu u so accordu per l'adduzione. Teresa telefuneghja à Sister Dymphna : accetta a nostra visita per dumenica. Zia Huguette ti viderà per a prima volta, hè daveru impaziente.

Dumenica 31 di Ghjennaghju.

Eccu u cunventu, hè sempre listessu, un mese è trè settimane avia lasciatu sti lochi.

Infine ti vecu, ai scambiatu, ai persu u to visu di ciucciettu, oramai sì un zitellettu, sempre cusì bellu, mà ùn ricunnosci micca ... Peccatu, ma averemu tuttu u tempu per rifà cunniscenza.

Dumane saperemu tuttu.

Luni u 1 di Ferraghju 1993.

Partimu à nove ore à u cunventu, questa volta simu tramindui Huguette è me, avemu tempu d'usservati è scopreti, ma dormi sempre.

Versu à sei ore di sera una chjama ci ampara chì l'avucatu hè andatu à vede u primu ghjudice è chì quellu hà prumessu di firmà u cartariu dumane, averemu a risposta u dopu meziornu, s'ellu tarde à firmà seremu ubligati à stà in l'isula una settimana di più chì ghjovi, venari è sabbatu chì venenu so ghjorni di festa .

I Sri Lankesi festighjeghjanu l'indipendenza, forse sti ghjorni di chjusura ci puderanu impedisce di fà tutti i ducumenti.

Marti u 2 di Ferraghju.

Sta mane à u cunventu sì à pena svegliatu chì d'ordine, pigli u to puppatoghju, ai a fame è ridi. Versu à sei ore di sera simu ind'è Teresa, tandu ci ampara chì u ghjudice hà firmatu u cartariu.

Infine ci simu, si nostru, oghje marti u dui di ferraghju di l'annu 1993 diventi u nostru figliolu è ti chjamerai P........ Mohan C..........

Ùn ci credu, l'allegria in core aghju u laziu di stringhjeti in li mio bracci.

Sta sera chjamu in Bastia, a to mamma chì aspetta impazientemente hè esultente è in la so voce sentu a felicità, a gioia è l'emuzione.

Mercuri u 3 di Ferraghju.

Partimu à u cunventu versu à cinque ore di dopu meziornu, dopu avè fattu tutti i ducumenti per rientre in Francia. Ghjè a gioia a sora hè felice di vedeci, ci spiega e dose di u puppatoghju è tuttu ciò chì ti cuncerna, mi rimette i so ducumenti.

Ci n'andemu cun tè passerai a to prima notte à l'osteria cù a to zia ed eu.

Sabbatu u 6 di Ferraghju.

Face una settimana ch’è simu ghjunti cù a to zia, è rientremu infine cun tè ! Farai u to primu viaghju in aviò, un longu viaghju per u ciucciu ch’è tù sì.

L'aviò deve parte à un'ore di matina questa volta e nostre valisgie sò aperte da a dugana è a pulizza, infine sò arrighjistrate per Bastia. Dopu à avè pagatu e tasse di l'aeruportu è esse passatu un’ultima volta à l'immigrazione pudemu infine pusassi.

Eccuci in a salla d'imbarcu, dopu avè passatu un ultimu cuntrollu duve u cufinu induv'è eri hè statu anch'ellu sbullicatu. Imbarchemu è devu fà u primu sacrifiziu di babbu installaci in un cumpartimentu sfumatori.

D'altronde aviu decisu di piantà mi di fumà quandu seremu ghjunti in Bastia. L'aviò parte cù trè ore di ritardu, perchè aviamu un passageru clandestinu, mi vene a paura : serà tè ?

U pilotu chì hà vistu a mio inchietudine vene à vedemi è a dimmi chì nant'à l'aviò d' " air France " sò digià in terra francese è ch'ùn aghju nunda à teme.

Averemu u tempu di piglià a currespundenza per Bastia ?

Dumenica u 7 di Ferraghju

Ai pientu assai durante stu viaghju, hè vera chì per tè fù un scambiu. L'ostesse di l'aria sò state simpatiche, è tutt'ognunu dumandava di e to nutizie durante u volu.

Ondeci ore menu dece simu in Parigi, ùn c'hè bisognu à aspettà e valisgie, chì sò state direttamente arrighjistrate per Bastia.

Una surpresa c'aspettava à a surtita di l'aviò : i nostri cugini, felici di scuntrati di cunnosceti è d'esse i primi di a famiglia à vedeti. Mi caccianu u cufinu, è andemu tutt'inseme ind'è elli à piglià u caffè.

À trè ore è un quartu ripigliemu l'aviò l'ultimu viaghju per a casa.

Ci addurmintemu. Sò i to pienti chì mi sveglianu chì devi avè male à l'arrechje sin'à l'atterraggiu, è chì atterraggiu !

Simu infine in terra corsa, a mio terra oramai toia, ghjunghju nant'à passarella cù u to cufinu è a u luntanu sentu mughjà, è vecu centinaie di visi, mani chì ciambottanu. A to mamma hà riesciutu à passà nant'à a pista, dipone u cufinu accantu à ella è in una stonda t'arrubba è ti porta in li so bracci l'ochji pieni di lacrime.

In l'aeruportu sò mughji è mughji di gioie chì sentu. Ancu u to babbone hè ghjuntu, a saperà Diu ch'ellu ci ne vole per ch'ellu si spiazessi.

U curteghju s'urganiseghja in direzzione di a cità di Bastia. Ghjunghjimu in casa quì sò e mammone ch'aspettanu è ripassi torna di bracci in bracci. Ai cunquistu a to mamma, chì vecu in li so ochji a felicità è a gioia, li piaci ma ti piace ? Pensu di sì chì dapoi ch’è simu arrivati cummenci à cunnoscella è seguiteghji di u sguardu a so capillera d'oru.

Stu ghjornu hè un grande ghjornu per noi ...

Ma dinù per TÈ ......

Infine sò ghjuntu in Bastia, è dopu a tant'anni chjamu sempre Maria madalè "tatiman", mamma hè sempre bionda u mio babbu sunnieghja di viaghju è zia Huguette si ne andata.

Ma ciò ch'eu ritengu di sta storia ghjè chì da un'isula à l'altra, da una cità à un altra quandu omu si batte cù tuttu u so amore, u so core, in faccia à l'aversità è i guai, a vittoria sorge cum'è un raghju di sole in u tempurale.

Da un'isula à un'altra
Partager cet article
Repost0

commentaires

Présentation

  • : A Nazione
  • : Giurnale culturale in lingua corsa. Blog and newspaper in corsican language. Journal en langue corse.
  • Contact

Ricerca

Pages